UN RASARIT DE TOAMNA

O vapaie de crizantema escaladeaza planeta. In urcusul lor robust se catara pe spalierele pamantului miresme imbietoare ale ultimelor flori ce imparfumeaza diminetile toamnei.

Am vazut Carpatii cu culmile lor inalte, codrii ce se iau la intrecerecu muntii, tainicul tinut al Deltei, insa nimic nu se compara cu un rasarit de toamna in satul meu.

Imediat ce noaptea se ascunde in ochii si pletele fetelor, pamantul isi prinde la butoniere un buchet de raze si flori. Rasaritul soarelui este ceva nou, mereu o premiera, chiar daca el rasare in fiecare zi, de fiecare data e altfel.

In dimineata aceasta a rasarit cu timiditate, rusinat parca de noul anotimp care a preluat stafeta de la vara, precum si de noile culori care au pus stapanire pe lume. Clinchetul frunzelor uscate mi-au batut in geam in semn de ,,buna dimineata" iar primele raze de soare care altadata semanau cu niste curcubee pastorite de ciocarlii si privighetori, acum sunt doar niste urme ale celor de odinioara.

Zana TOAMNA o sa-si ia caleasca impodobita cu frunze aurii si va pleca pe un covor  rosiatic cu pete aramii, misterul rasaritului lasandu-l nedeslusit.