CARTEA MEA PREFERATA

-    compunere -

Dintre cartile citite de mine , mi-au placut foarte mult : “ Povesti ” de Ion Creanga , “ Fram , ursul polar ” de Cezar Petrescu , “ Povestiri ” de Fratii Grimm , “Basme” de Petre Ispirescu , insa cartea mea preferata este “ Poezii ” de Mihai Eminescu .

 Imi place aceasta carte , deoarece din ea am invatat expresii frumoase care mi-au imbogatit vocabularul si mi-au incantat sufletul .

 Prefer aceasta carte pentru ca in ea am aflat cele mai frumoase poezii inspirate de natura , istorie si personaje de basm .

 Imi plac versurile din “ Ce te legeni … ” , “ Revedere” , “ Scrisoarea a III-a ” , “ Calin ( file de poveste ) ” , “ Luceafrul ” .

 Tin la cartea lui Mihai Eminescu , ca la cel mai bun prieten al meu si o pastrez la loc de cinste in biblioteca .

Cartea prietenul meu

Cel mai bun prieten al meu este cartea. De când am descoperit-o, cartea s-a dovedit a fi un prieten credincios, răbdător, care are întotdeauna timp pentru mine. Asemenea unui profesor, cartea a avut grijă să mă înveţe, să mă poveţuiască, să se ocupe de educaţia mea.

Nu trece o zi să nu mă întâlnesc cu acest prieten fidel, să nu petrecem împreună câteva ore. Înainte să vin acasă de la şcoală, cartea mă aşteaptă cuminte pe raftul din bibliotecă, nerăbdătoare să mă întâlnească şi să-mi transmită noi informaţii. Când mă întorc acasă, simt o chemare dinspre bibliotecă. Parcă aud cum mă strigă să o deschid şi să începem să ne petrecem timpul liber împreună. Dacă mai multe zile la rând nu am timp să citesc câteva pagini devin trist, iar tristeţea este alungată doar de o nouă reîntâlnire cu cartea.

Cu fiecare rând pe care îl citesc, cartea devine tot mai importantă pentru mine ca elev, influenţa sa asupra mea a fost observată atât de familie, cât şi de profesorii mei. Acum, vorbesc şi scriu mai corect, am un vocabular mai bogat, pot cu o mai mare uşurinţă să aştern pe hârtie şi să transmit prin viu grai gândurile pe care le am. Prietenii mei sunt uimiţi de bogaţia de informaţii pe care am acumulat-o într-un timp scurt, precum şi de modul în care am reuşit să-mi argumentez spusele.

Cartea fiind un prieten desăvârşit, am grijă să o tratez cu mult respect: nu-i îndoi paginile, nu scriu cu pixul pe paginile sale, am grijă să nu se murdărească. I-am cumpărat şi un semn de carte frumos, cu ajutorul căruia nu uit niciodată unde am rămas cu cititul.

Sunt mândru să am în carte un prieten atât de bun şi mă bucur că ne-am cunoscut. Le recomand şi celorlalţi elevi să descopere prietenia cărţii şi să păstreze o relaţie îndelungată cu ea.

Cartea

Cartea

Carte dragă, carte dragă,

Te-am citit o vară-ntreagă.

Şi o să te mai citesc,

Fiindcă eu mult te iubesc.

Tu eşti plină de comori,

Necuprinsă în valori,

Eşti un tezaur măreţ,

Eşti darul cel mai de preţ.

De la tine-am învăţat

Să fiu bun, cinstit, curat,

Să iubesc pe orişicine,

Să fac tuturor doar bine.

Toţi acei ce te citesc,

În cunoştinţă ei cresc.

Sunt deştepţi şi înţelepţi,

Sunt buni , oneşti şi corecţi.

Cartea mea cadou  frumos

Prietenul meu credincios

Eu voi rămâne mereu

Un bun cititor al tau.

                                                                                    Gădălean Emanuel

                                                                                    Clasa a III-a D

Prietena mea dragă

Carte , prietena mea dragă,

Te-am citit o vară-ntreagă.

Eu din tine-am învăţat

Şi cu drag te-am ascultat.

Eu foarte mult te iubesc

Fiindcă-mi place să citesc.

Tu-mi spui basme şi poveşti

Şi mereu mă-nveseleşti.

Când din tine eu citesc

Tot mereu eu iţi zâmbesc

De aceea te iubesc

Şi cu drag te preţuiesc.

Rebreanu Iulia Maria

Clasa a III-a D

Cartea este o sursă de inspiraţie. Cartea este o comoară. Cartea este o cale către viitor. Cartea este un ochi de speranţă. Cartea este călăuza omului în viaţă. Cartea este un mare ajutor. Cartea este un izvor al cunoaşterii, al imaginaţiei, care de multe ori mă duce în lumea basmelor. Cartea este învăţătorul care te ajută în primii paşi ai vieţii de şcolar. Cartea este darul cel mai de preţ, este bucurie şi tristeţe, tinereţe şi bătrâneţe, este o grădină a înţelepciunii. Cartea este o prietenă importantă şi de nădejde. Cartea este o comoară de înţelepciune. Cartea este cea mai mare avuţie. Cartea deschide mintea elevilor. Cartea este o bucurie pentru cei ce o citesc. Cartea este buna mea prietenă. Cărţile ne sunt prieteni statornici. Cartea este cel mai bun prieten, izvor de înţelepciune O casă fără cărţi este ca o casă fără ferestre. şi o cheie ce ne deschide lumi necunoscute. Cartea împlineşte toată setea mea de cunoaştere. Cartea este un izvor nesecat de cunoştinţe. Cartea mă poartă spre cele mai frumoase aventuri. Cartea este averea minţii pe care o dobândim Cartea mă ajută să descopăr misterele vieţii. muncind în fiecare zi. Toate cărţile la un loc formează “rodul” unui pom. Dacă-i culegem “fructele” ne îmbogăţim cunoştinţele. Cu cât mai multe “fructe” culese, cu atât mai multă înţelepciune. Păşind încet prin grădina înţelepciunii, copilul curios începe să adune roadele. Azi culege unul, apoi altul şi tot aşa până când coşul cunoaşterii nu mai este aşa de gol. Se aşază apoi pe o bancă, îngândurat, şi îşi dă seama că lumea nu mai este chiar aşa de necunoscută. Ştie despre stele, despre soare, despre oameni, plante şi animale. Orice carte este o comoară de înţelepciune şi o mare avuţie pe care numai cei ce se hrănesc din “Pomul înţelepciunii” o au. După cum spune un vechi proverb, “Ai carte, ai parte!”, cartea ne hrăneşte sufletul şi în acelaşi timp pregăteşte un viitor strălucit celor care îi dau atenţia cuvenită. Precum pomul are nevoie de apă şi hrană pentru a face roade, tot aşa, şi copilul are nevoie de cărţi pentru a înflori şi a rodi, pentru a ajunge un om vrednic.