SOSIREA PRIMĂVERII

IVAN CRISTIAN - GABRIEL Într-un colţ de codru des Toporaşii – au înţeles Că soseşte într-o doară Draga noastră primăvară Multe gâze ies la soare Melcii caută mâncare Trei albine zăpăcite Bâzâie că-s fericite Un bondar leneş de fel Ar mai dormi puţinel Şi un fluture frumos Din fire cam ... curios Se – aşeză pe-o calendulă Deranjând o libelulă ! Doi prieteni ghiocei Trag concluzia-ntre ei : ,, Frate, dacă noi n-am fi Primăvara n-ar sosi ! ”