luni, 30 iulie 2012

DACĂ AŞ FI MOŞ CRĂCIUN PENTRU O ZI …







          În fiecare an , spiritul sărbătorilor de iarnă trezeşte în sufletul oamenilor bucurie , bunătate , îi face mai atenţi cu cei din jur , se gândesc şi la cei sărmani , întind o mână de ajutor . Îl aşteptăm pe MOŞ CRĂCIUN ca să ne îndeplinească dorinţele .
        Ce s-ar întâmpla însă , dacă în seara magică de  Ajun am prelua acest rol ?
      


          Iată , sunt  Moş Crăciun pentru o zi . Vin de departe , din ţinuturile unde iarna este veşnic stăpână . Când seara se lasă peste satele şi oraşele adormite , fulgii pufoşi şi argintii decid să-şi înceteze joaca , lăsându-mi cale liberă . Urc în sania trasă de reni şi încărcată cu sacii plini de cadouri . Zbor peste pământul luminat feeric şi presar peste fiecare casă  măcar un strop de bucurie şi lumină .




          Imaginaţia  mă duce într-o lume de poveşti , o lume împodobită de lumini fantastice . Bunătatea radiază pe chipurile tuturor şi toată lumea speră , în ciuda relelor de peste an , că Moşul drag şi bun va veni la toţi şi de data aceasta . Că sub brad , cineva se va gândi să pună un dar cât de mic şi pentru tine . În sinea ta recunoşti că , oricât te-ai străduit , ai fost măcar o dată rău sau nedrept . Şi totuşi aştepţi …Aşteptând bucuria de a primi , ţi-o oferi tu însuţi pe aceea de a dărui : o vorbă caldă , o încurajare , un zâmbet .
           Dăruind acestea , împarţi cu toată firea ta bucuria de a fi mai bun , mai cuminte şi mai harnic pentru a merita cu adevărat darurile lui Moş Crăciun .





          Când vine iarna şi fulgii mari şi pufoşi se aştern pe pământ , inima îmi tresare de fericire pe care aş dori să o împart cu foarte multă lume şi , mai ales , cu copiii . Deci trebuie să mă transform în Moş Crăciun !
           Închid ochii şi iată-mă într-o sanie cu reni , zburând peste lume , peste case. Acestea au  toate hornuri ca nişte periscoape prin care pot privi în fiecare casă pentru a vedea unde sunt copiii . Darurile au fost deja pregătite de către spiriduşi iar fiecare dar are o poveste pe care doar eu , ca Moş Crăciun , o ştiu . Am dus la toţi copiii păpuşi , ursuleţi cu nas de pluş , cizmuliţe , căciuliţe şi cine mai ştie ce au pus spiriduşii mei printre daruri . Şi cum zburam aşa iar din sanie parcă darurile izvorau , m-am gândit să trec şi pe la bunici şi părinţi pentru că şi aceştia au fost odată copii . În sufletul lor încă mai  doresc să fie copii fără griji , fără probleme …
          E frumos să fii Moş Crăciun !





          Dacă aş fi Moş Crăciun , aş ruga-o pe Doamna Crăciun să pregătească bucate alese şi multe prăjituri pentru copiii flămânzi , iar pe bunicuţe le-aş ruga să împletească pulovere , mănuşi , fulare , fesuri şi ciorăpei pentru copiii goi care tremură de frig . În seara magică le-aş pune şi un brăduţ împodobit ca în poveşti iar alături o masă plină de bunătăţi . Le-aş oferi un adăpost sigur şi cald . Aş construi şcoli pentru cei săraci  în care să aibă tot ce le trebuie fără ca părinţii lor să plătească rechizitele . Pe copiii bolnavi de boli grele i-aş duce în alte ţări la tratament , fără  „teledonuri” , pentru că orice copil are dreptul la îngrijire medicală gratuită . (Aşa este specificat în „Drepturile copilului”).
 Dacă aş fi Moş Crăciun … dar nu am această putere . Voi , oameni mari , puteţi ???




          În casă este un miros plăcut de cetină de la bradul abia împodobit . Împreună cu sora mea am hotărât să-l aşteptăm pe Moşul cel darnic . În aşteptarea lui , am început să citesc o poveste despre Crăciun . Magia ei m-a trimis în lumea viselor . O sanie încărcată cu daruri multe s-a oprit în faţa mea . Privindu-mi hainele , am înţeles că eu eram Moş Crăciun . Nu ştiam ce să fac . Credeam că este un lucru simplu . Ştiam că ,  în noaptea de Ajun , Moşul cutreieră lumea şi împarte daruri . Dar de unde să încep ?
          M-am urcat cu sfială în sanie şi , fără să rostesc un cuvânt , renii m-au purtat în faţa unei case sărăcăcioasă . Înăuntru , doi copii se încălzeau la flacăra slabă a focului .Atunci am înţeles : trebuia să încep prin a dărui copiilor sărmani . Apoi renii m-au dus la o casă mare cu mulţi copii , dar nici urmă de părinţi . Doar câteva doamne aveau grijă de ei . Copiii orfani aveau şi ei mare nevoie de mine . După ce am încercat să le aduc o rază de bucurie în suflet , sania s-a oprit în faţa unei clădiri cu mulţi oameni în halate albe . Trebuia să le aduc alinare şi copiilor aflaţi în suferinţă . După ce am împărţit daruri tuturor copiilor , sania s-a oprit în faţa casei mele .
          Deodată , un strigăt de bucurie al surorii mele m-a smuls din vraja somnului . Venise Moş Crăciun . Îl priveam cu uimire . Nu puteam să-i spun că ştiu de unde vine şi unde se duce . Fusese doar un vis . Un vis frumos de iarnă ! OARE ?




          Dacă aş fi Moş Crăciun pentru o zi , aş aduce numai bucurii în casele oamenilor . Aş colinda cerul cu sania plină de copii şi le-aş arăta minunile lumii . Aş urca pe cornul lunii şi împreună cu aceasta aş veghea în această noapte sfântă ca nici un gând rău să nu tulbure somnul copiilor , liniştea părinţilor , armonia naturii şi taina biblică a nopţii în care pruncul Iisus ne-a binecuvântat cu naşterea sa .  




          Dacă aş fi Moş Crăciun pentru o zi , aş economisi fiecare secundă din ziua respectivă  pentru ca toate planurile mele să se îndeplinească . Când voi zbura deasupra pământului , voi face prima mea magie : voi transforma oamenii răi în oameni buni . Îmi voi lua sacul în spinare şi voi fi călător prin ţara poveştilor cu copii nefericiţi . Voi ajunge în oraşul fetiţei cu chibrituri din povestea lui Andersen şi o voi readuce la viaţă , oferindu-i o locuinţă călduroasă , un brad frumos împodobit şi multă mâncare . Îl voi ruga pe DUMNEZEU să i-o redea pe bunica cea blândă şi iubitoare ca să aibă grijă de ea .
          Voi pleca apoi spre „Dumbrava minunată”, la Lizuca şi la Patrocle . Fetiţei i-aş da o mamă blândă şi iubitoare , iar lui Patrocle  un os gustos .
           Fericit că le-am ajutat pe cele două fetiţe orfane din poveştile care mi-au impresionat copilăria , voi reveni în lumea mea . Aici i-aş face pe oameni să se iubească mai mult , să se respecte între ei , să fie mai înţelepţi , mai milostivi , mai atenţi cu copiii , mai credincioşi , mai  OAMENI  .




           Ce mult îmi doresc să devin cu adevărat Moş Crăciun măcar pentru o zi ! Ce aş face în această zi ? Cum m-aş descurca ? Sunt întrebări la care încerc să dau un răspuns mai ales în magica noapte în care vine MOŞUL  aducător de daruri , cu barba albită de pre mulţi ani . Nu toate dorinţele pot fi îndeplinite . Doar în lumea viselor totul este posibil . Aşa că noaptea m-a purtat pe aripile ei în lumea lui Moş Crăciun . A fost cel mai frumos vis al meu !
           Era  chiar ziua de Crăciun . Împreună cu Doamna Crăciun şi cu nenumăraţii spiriduşi am pregătit toate darurile . Le-am îndesat pe toate în uriaşul meu sac , apoi am hrănit şi adăpat renii nerăbdători . Sosi şi vremea călătoriei . Totul era pregătit . Mai trebuia doar să mă ridic deasupra lumii şi să împart bucurie . Am hotărât ca anul acesta să dau copiilor săraci cele mai frumoase daruri . Să creadă că există cu adevărat Moş Crăciun . Tocmai eram pe punctul de a-mi pune în aplicare planul când o voce gingaşă ca un clopoţel îmi şopti : „Anca , e vremea să te trezeşti !” Era mama .
             Totul a fost doar un vis . Dar poate i-am trimis un gând bun Moşului . Eu ştiu sigur că vecina mea , o fetiţă săracă , va fi vizitată de Moş Crăciun . Aşa mi-au promis şi părinţii . Dar alţi copii ? Răspundeţi voi , oameni mari , la această întrebare ! 




         Afară este o zi liniştită de iarnă , iar eu stau cu nasul lipit de geam şi tot repet : ce mult mi-aş dori … ce mult mi-aş dori …
          Din văzduh au început să coboare într-un dans jucăuş fulgi de nea mari  şi pufoşi . Am rămas uimită  când o steluţă de argint s-a desprins din hora iernii şi s-a aşezat pe geamul meu , întrebându-mă  cu glas cristalin :
-Fetiţă dragă , ce ţi-ai dori ? Te-am auzit spunând în mod repetat că ţi-ai dori ceva .
Dar ce anume ?
- Mi-aş dori să fiu Moş Crăciun pentru copiii pe a căror feţe sunt lacrimi în loc de     
zâmbete .
           - Trebuie să-mi spui ce anume ai să faci tu ca tristeţea din ochii lor să dispară ?
           -  În ultima vreme tot mai mulţi copii sunt singuri deoarece părinţii lor au plecat  la muncă , în străinătate , ca să le ofere un trai mai bun . Dar fac o mare greşeală şi nu înţeleg că pentru un copil o mângâiere , un sfat , un ajutor şi chiar o dojană sunt cu mult mai importante decât banii . Apoi sunt copiii din orfelinate care , din diferite motive , nu au părinţi şi care îşi doresc din tot sufletul o familie caldă şi iubitoare . Mai sunt şi acei „copii bătrâni”care , după o viaţă de muncă şi de dăruire copiilor lor , sfârşesc prin a fi uitaţi şi părăsiţi într-un azil . Dacă tu vrei să mă ajuţi , ai să te duci la BUNUL DUMNEZEU şi îl vei ruga în numele meu să trimită cei patru îngeri care mă vor ajuta : ÎNGERUL IUBIRII , ÎNGERUL CREDINŢEI , ÎNGERUL IERTĂRII ŞI ÎNGERUL SPERANŢEI . Cu ajutorul lor , voi aduce părinţii lângă copii , voi oferi celor orfani familia dorită , iar „copiilor bătrâni” le voi oferi o bătrâneţe fericită din partea acelora pe care i-au crescut cu iubire . Şi sunt sigură că acolo unde nu va reuşi  IUBIREA ,va reuşi CREDINŢA ,iar unde nu a reuşit  CREDINŢA va reuşi IERTAREA , iar unde nici IERTAREA nu va reuşi , cu siguranţă va izbândi SPERANŢA .




            Cred că cea mai frumoasă şi mai iubită sărbătoare şi de cei mari şi de cei mici , şi de cei săraci şi de cei bogaţi , este CRĂCIUNUL . Este sărbătoarea asociată cu feeria iernii ,cu puritatea zăpezii , cu emoţia copiilor care aşteaptă sosirea lui Moş Crăciun şi în faţa căruia recunosc , fără teamă , dacă au fost cuminţi sau au făcut năzbâtii . Ei ştiu că Moşul este iertător şi le aduce daruri .
            Dar dacă eu aş fi Moş Crăciun ? Aş ajuta copiii la care ochii sunt în lacrimi şi nimeni nu-i mângâie , nu-i alintă , nu-i sărută , nu le potoleşte foamea şi setea , nu le încălzeşte trupul şi sufletul . Mi-aş dori să le pot oferi măcar o zi de copilărie senină şi fericită , cu jucării , cu mâncare bună , cu o casă primitoare , cu părinţi care să-i ocrotească , să-i sfătuiască , să le aline durerile şi să-i sărute de „noapte bună”.
Acestor copii le-aş dărui măcar o zi asemănătoare cu o zi în familia mea .
            MOŞ  CRĂCIUN există  ? Eu cred că există în sufletele noastre , în amintirile din copilărie ale părinţilor  noştri şi va rămâne mereu acolo . Cu toţii avem nevoie de puţină magie , de vis , de fantezie …
              Care ar fi farmecul CRĂCIUNULUI fără  MOŞ CRĂCIUN ?


Lumină , sănătate , fericire şi belşug în inima şi în casa dumneavoastră !
LA  MULŢI ANI !

Un comentariu:

Trimiteți un comentariu