Prima zi de scoala

        Este cincisprezece septembrie.Prima zi a noului an şcolar începe. O mulţime de copii însoţiţi de părinţi aşteptă cu multă  nerăbdare începerea festivitaţii.

        Elevii  claselor primare sunt  îmbrăcaţi în uniforme.Fetiţele au părul frumos împletit, iar pe cap poartă fundiţe albe. Băieţii sunt îmbrăcaţi în costume negre şi  în spate au ghiozdanele pline cu rechizite şcolare.

       Este ora opt. Domnul director începe deschiderea. Prezintă domnii învăţători şi profesorii diriginţi ,pe clase. Dânsul le urează elevilor:,, Un an şcolar bun, cu multe realizări, şi spor la învătătură!,,.Elevii intră emoţionaţi în sălile lor de clasă împreună cu domnii învăţători şi parintii.Sunt foarte curioşi şi bucuroşi să-şi primească noile manuale şi atenţi să vadă ce materii au în plus faţă de anul trecut.Încep să răsfoiască  zgomotos  prin ele privind noile conţinuturi .Îi copleşeste reîntălnirea cu glasul dulce şi melodios al doamnei învăţătoare.

       Clopoţelul sună şi anunţă prima recreaţie. Elevii ies şi încep să-şi povestescă cele petrecute în vacanţă, leagă noi prietenii. Pauza a fost foarte scurtă , ei ar mai fi povestit dar îi aşteptă o nouă oră de curs. Caietele de vacanţă încep a fi răsfoite şi copii ies rând pe rând la tablă să-şi prezinte activitatea din lunga perioadă de libertate în afara şcolii.

       Cele patru ore au trecut pe negândite.A sosit timpul de plecat acasă. Mâine va fi o nouă zi,şi alte  taine ale învăţăturii aşteptă  să fie descoperite cu interes.

      Mult succes copii! 

Prima zi de scoală

A venit toamna cu frumusetea si bucuriile ei ,prilejuite de transformarile suferite de natura in acest frumos anotimp, dar si de inceperea cursurilor in scoli.
    Inceperea scolii imi da emotii in fiecare an, dar imi amintesc cu nostalgie emotiile traite de mine in prima zi de scoala., cand am inceput clasa I.  In acea zi ma simteam ca o frunza desprinsa de pe ram, ca o randunica ce-si ia zborul .  M-am departat cu greu de mana calda si ocrotitoare a mamei si am intrat intr-o alta lume, intr-o alta poveste cu alte personaje, in care zana era invatatoarea. Imi stapaneam emotiile si imi ascundeam ochii umezi. Nu voiam sa plang pentru ca acum eram om mare. Glasul zanei, soaptele piticilor din jurul meu ,care priveau uimiti unul spre altul mi-au ramas si acum prezente in minte.
    Nu voi uita niciodata emotiile si bucuria traite de mine in prima zi de scoala.