Poezii

            Iarna

Ea e Iarna cea bătrână,

Cu-n baston de gheaţă-n mână.

Ochii-i sunt întunecaţi

Păru-i alb nepieptănat.

Din urâtă şi bătrână,

Se transformă într-o zână.

Zână albă şi frumoasă

Ies copiii s-o privească.

Ea dă norilor comandă

Şi îndată-ncep să cearnă,

Mii de fulguşori hazlii

În sătucul cu copii.

   

     Fulguşorul

Primul fulguşor de nea

L-am prins în mânuţa mea.

Şi tare m-am necăjit

Căci pe loc el s-a topit.

Şi-a-nceput apoi să cadă,

Parcă cerul semăna,

Mii de fluturi, mii de stele,

Gingaşe şi frumuşele.

Hai copii, să-i adunăm,

Bulgări mari să aşezăm,

Şi să facem om drăguţ

Dintr-un fulguşor micuţ.

          Iarna

Se coboară de la munte,

Aşternând un alb covor,

Zâna cea cu stele-n frunte,

Dragostea copiilor.

Fericiţi adună-n palmă

Fulgii albi, moi şi pufoşi,

Hai, veniţi cu toţi, e iarnă!

Voi copii, fiţi bucuroşi!

        Iarna

Iarna a venit la noi

Cu zăpadă, bulgări moi,

Copiii s-au bucurat

Şi cu săniile s-au dat.

La colindat au plecat

Pe toate uliţele din sat.

Şi-au primit colaci şi mere,

Să se bucure de ele.

Tu, tainică, curată Poezie,

Biserică cu porţi neîncuiate,

Tu neamurile gândurilor toate

Cu drag le laşi la pragul tău să vie.

Tot sufletul la poarta ta când bate,

Drumeţ slăbit, puterile-şi învie,

Îşi spovedeşte patimile ţie,

Şi ele-adorm de tine alintate

Frumoasă-i limba noastră

Pe ramul verde tace

O pasăre măiastră,

Cu drag şi cu mirare

Ascultă limba noastră.

De-ar spune şi cuvinte,

Când la fereastră cântă,

 Ea le-ar lua, ştiu bine,

Din limba noastră sfântă.

Maica Limbă Românească

Tot ca mama, dulce, sfântă,

Ţara ajutând să crească,

Este şi-a fost din vechime,

Limba noastră românească.

Ea , în orice vremi amare,

Ne-a-nvăţat şi ne-a fost stea.

Cât ne-a fost de aspru drumul

Ne-a dat viaţă de la ea.

 De la ea ştim ce-i iubirea,

Ea ne-a dat tot ce-a avut.

Ne-a fost mamă şi ne este

De când lume-am început.

Maica limbă românească

Este limbă din vecii,

Tot cu ea au plâns străbunii

Şi au râs la bucurii.

Despre vorbire

Din vorbă în vorbă, vorbă se deschide.

Din vorbă în vorbă iese adevărul.

Din vorbă se face fapta şi din faptă vorba.

Cuvântul e ca vântul, nu se ajunge nici cu armăsarul, nici cu ogarul.

De multe ori limba taie mai mult decât sabia.

Limba oase n-are şi oase sfărâmă.

De aceea

Pune-ţi frâu la gură şi lacăt la inimă.

Căci

Gardul are ochi şi zidul urechi.

Vorba rea se duce ca glonţul.

Ce se naşte pe-ntuneric trebuie să se vadă la lumină.

Şi boul are limbă mare, dar nu poate să vorbească.

De aceea

Taci, să-ţi fie casa casă şi masa masă.

Glumele să-ţi fie ca sarea-n bucate.

Ca să nu-ţi zică cineva:

Vorbe bune dar nesărate,

Nu e meşteşug a găti mâncare, ci e meşteşug a o potrivi din sare.

Limba îndulceşte, limba amărăşte.

Cu râma mică se prinde peştele mare,

Vorba dulce mult aduce.

Cartea

Cartea e ca mama noastra;
Ea ne-nvata ce e bine,
Tot ce trebuie sa facem
Si sa stie orisicine.

Ea da sfaturi tuturor,
Inteleapta, ajutor
Pentru toti ce vor sa-i ceara,
Da lumina tuturor.

Are-ntelepciunea veche,
E faclie-n univers,
Ea va lumineaza drumul
Pentru cat aveti de mers

Cine citeşte

Printre litere                                                                                    nu ne e frică.

Furnici,                                                                                            De citim

Noi citim                                                                                          o carte mare

O poveste cu voinici.                                                                       Avem poftă

Când citim                                                                                        de mâncare

O carte mică                                                                                     Că: cine citeşte

De nimic                                                                                           creşte

Cartea

Cartea-i bucuria noastră,

Are multă-nvăţătură,

Ea a strâns toată lumina,

N-a uitat o picătură.

Poartă-n paginile-i scumpe

Toată-nţelepciunea lumii

Are scris în ea din vremuri

Tot ce ne-au lăsat străbunii.

Tu , copilule, iubeşte-o

Şi în viaţă, nu uita

Că fiind lumina ţării

Cartea-i şi lumina ta.

În pană

Un scriitor a rămas în pană

(scria cu o pană de coţofană).

„Îţi dau eu o pană, zise un piţigoi,

Să scrii piţigăiat ca noi.”

„Cu pene de barză scriu barzii”, a zis

Bărzoiul lăsându-i un fulg pentru scris.

„ Ba de rândunică, nu sta pe gânduri

De versuri vei vrea să însemni rânduri-rânduri.”

„Degeaba-ntre voi vă luaţi la harţă:

C-un fulg de scorţar scrii din scoarţă în scoarţă.”

„Ba cu-cu, cu-cu pana mea”, le-a strigat

Bâlbâindu-se  cucul cel îngâmfat.

Veniră şi ciori şi se ciorvăiră,

Veni, de departe , şi pasărea liră,

Dar până la urmă copiii de şcoală

I-au pus în penar un stilou cu cerneală.

(„Uliuuu!” zise-un uliu întârziat

Văzând că problema s-a rezolvat.)

Întrebare

De ce soarele e soare?

De ce luna-i visătoare?

De ce cântă pomii-n floare,

Cât primăvara-i de mare?

De ce păsările zboară?

De ce nu-i la cer o scară ?

De ce plouă? De ce ninge?

De ce gândul rău m-atinge?

De ce mama mea mă iartă,

Chiar atuncea când mă ceartă?

Şi de ce, de ce, de ce?

Totul e cum e, cum e?

Fel de fel de răspunsuri

Ce e dincolo de soare?

E o mare de cicoare

Luna e un ban din salbă,

Ziua-i o năframă albă,

Norii sunt clăbuci de puf

Care umblă prin văzduh.

Păsărelele sunt flori

Cu aripi la subţiori,

Dimineaţa e lumina

Pe care o văd din prag

Floricică răsărită

Chiar din zâmbetul tău drag.

CARTEA

Cartea te invata
Si-uneori iti da povata,
Nimeni nu mi-o poate lua
Daca invat in continuare din ea.

Cartea-i cea mai buna,
Pe pamant, dar si pe luna.
Daca cartea o iubesti
Multe poti sa-nfaptuiesti.

Sa citesti, sa socotesti,
Pan' om mare ai sa cresti
Si in ea poti sa gasesti
Poezii, dar si povesti.

Cartea

Cartea  nu e ce se vede:

Un pachet de coli frumoase

Între două scoarţe groase.

Cartea este ce n-ai crede:

Mii de gânduri îţi urzeşte,

Cu idei te-mpodobeşte.

Cartea e o viaţă nouă!

Când citeşti,

Întinereşti,

Aripi lungi de vis îţi cresc

Şi-aşa mult te-îmbogăţesc

Printre veşti,

Printre poveşti,

Sub a literelor rouă!

Cartea nu e ce se vede.

Până nu citeşti , n-ai crede:

Cartea e ce nu se vede.

O poveste despre cum spre poveşti porneşti la drum

Spune-mi , mamă,  cum încap

Sute de poveşti în cap?

Cărţile cu multe-n ele

De abia le ţii de grele

Şi-ndelung le frunzăreşti

Până cauţi şi găseşti

Dar când eu vreau o poveste

Nici n-apuc să prind de veste

Şi cuvintele- ţi departe

Ştiu prin basme să mă poarte.

Câteodată mi-e şi frică!...

Te-a vrăjit o zână mică?

Poate că m-o fi vrăjit,

Dar nici eu n-am lenevit.

Am privit şi-am răsprivit,

Am citit şi-am răscitit

Câte-n lună şi în stele,

Şi de bune şi de rele.

Orice lucru poartă-o taină.

Pe sub chip sau pe sub haină.

Da? Ei, bine, haina ta ce poveste-ascunde-n ea?

Călătorie cu cartea

Te rog să mergem împreună

Înspre Dumbrava Minunată

Te uită, de după-o căpşună

Lizuca-n faţă ni se-arată.

Patrocle-i, lângă ea, căţelul

Ce latră lin, parcă-ar cânta.

O floare-şi sună clopoţelul

Şi cade în izvor o stea.

Vezi tu cărarea? Ca-n poveşti

Ea duce-n cântec de talangă

Din Târgul Neamţ spre Humuleşti,

Spre casa mică-a lui Ion Creangă.

Se-aude pupăza din tei

Şi râde-n scaldă Smărăndiţa.

Hai, să călătorim ca-n cărţi

Uite aşa de bună voie

Spre-o insulă nescrisă-n hărţi,

Visând cu Robinson Crusoe.

Să facem casă dintr-un pom,

Din frunze pâlnii şi pahare

-Păi nu-i coliba lui Moş Tom?

-Nu! Ea era ceva mai mare.

Legenda s-a ales din fum

Precum mătasea din gogoaşă.

Pinocchio ne-aşteaptă-n drum

La braţ cu meşterul Cireaşă.

Isteţ deşi e mititel

Că doar poporul i-a dat harul.

Te pomeneşti că n-o fi el

Ci că e Mateiaş Gâscanul.

Sau alţi eroi-mai mari, mai mici,

Care cu toţii ne sunt pildă.

O fi Păcală-Păcălici.

Sau bunăoară, Buchoglindă.

Sau poate Hogea Nastratin.

Scufiţa Roşie să fie?

Sau poate înşişi noi să fim.

Poezii-jucării

Ce frumos ne jucăm

cu toate cuvintele

Pe care le ştim!

Facem din ele grădină,

Casă, chilim.

Şi ce multe cuvinte

Am învăţat.

Toate ne lasă pe limbă

Gust parfumat.

Dacă ştii să le-alegi

Ca pe mărgele,

Să le mângâi

Şi să le-ncălzeşti,

Poţi face cu ele poveşti,

Iar dacă mireasma,

Culoarea şi clinchetul

Le ştii potrivi,

Poţi face cu ele

Chiar şi poezii-jucării.

Carticica minunata 

Mai, ghidusa carticica,
Chiar de esti asa de mica,
Draga mea, cum reusesti
Sa ne bucuri cu povesti,
Poezii nenumarate
Cu versuri frumos rimate?
De povesti ce sa mai spun?
N-am vazut ceva mai bun!
Ce pe mine ma inspira
Sa desenez din natura.
Multe lucruri ne inveti,
Cum sa fim copii isteti.

Rânduri pentru carte

Cartea-

Sora mea cea bună,

Din ce sfântă-mpreunare

Te trezeşti la mine-n casă

Într-o noapte fără lună,

Când,

Cu coatele pe masă,

Obsedat de-acelaşi veşnic

Şi suspect semn de-ntrebare

M-afundam în întuneric,

Ca un muc de lumânare

Într-un sfeşnic?…

Poveste

Înaintez cu grijă, încet,

Pe un drum

Pe care îl tai eu însămi

Păşind:

Ca să ştiu să mă întorc,

Presar în urmă

Fărâme de litere şi de cuvinte.

Sunt pornită demult

Mi s-au terminat

Puţinele silabe pe care le avusesem

Merinde de drum.

Din fericire,am descoperit

Că totul

Poate fi transformat în cuvinte

Şi am continuat să înaintez

Presărând

Vorbele în care mă destram

Cum se destramă un pulover vechi

În căpeţele de lână-ncreţită de atâta purtare…

Ex libris

Carte frumosa , cinste cui te-a scris
Incet gandita, gingas cumpanita;
Esti ca o floare, anume inflorita
Mainilor mele, care te-au deschis.

Esti ca vioara, singura ce canta
Iubirea toata pe un fir de par,
Si paginile tale, adevar,
S-au tiparit cu litera cea sfanta.

Dansează

Dansează,  suflete !

Deschide uşa bibliotecii şi dansează

Printre atâţia bărbaţi foarte înţelepţi

Care şi-au lăsat capetele

Pe câte o carte

Ca pe o tavă a Salomeii.

Sunt prietenii tăi cei mai buni.

Şi toţi îţi spun acum să dansezi,

Pentru că numai tu mai poţi face mişcările

Începute de ei,

Şi frumuseţea jocului

Nu trebuie să se piardă.

Poeziile au fost selectate din volumele: Anton Pann-Povestea vorbii, Virgil Carianopol-Cântece pentru mama, Tudor Arghezi-Silabe, Grete Tartler-Întâmplări în dicţionar, Ana Blandiana-Poezii, Ion Minulescu-Versuri, Octavian Goga-Poezii, Marin Sorescu-Poezii.